Te iubesc

Cand cineva iti spune “te iubesc”, simti ca-ti cresc aripi. S-ar putea sa te simti flatat ori s-ar putea sa te simti ingrijorat pentru ca nu-ti doresti dragostea ce-ti este declarata.

Dar, stii tu oare ca iubirea pe care o simte altul pentru tine este locuinta constiintei, a inimii si a mintii sale? Stii tu, oare, ca acela ce simte dragostea este merituosul autentic?

Acela ce poate iubi este acela ce poate simti, trai, arde, visa si vindeca? Stii ca “iubitorul” locuieste in palatul de aur al dragostei atunci cand iti spune cu toata inima “te iubesc”?

Nu despre tine este vorba inlauntrul unei declaratii de dragoste. Tu esti numai un stimul. Iubirea, insa, vorbeste despre cel ce-o simte. Despre cel ce-o exprima. Iubirea este in starea de constiinta a “iubitorului”.

Cand iti spune “te iubesc”, celalalt iti vorbeste despre locuinta frumoasa a sufletului sau. Iti descrie locul interior din care te vede si ochiul prin care te priveste. Iubirea il face neasemuit de frumos pe cel ce-o traieste cu intreaga fiinta. SI aceasta stare de iubire se rasfrange, apoi, si-n jurul lui, dar nu pentru ca ar face personal ceva pentru aceasta.

Iubirea nu se rasfrange ca un efect al meritelor personale, cat pentru ca ea se naşte intr-un spatiu sacru ce-l inconjoara pe acela ce iubeste. Energia iubirii se transmite spontan, fascinant, tulburator, iar aceasta poate speria, poate ingrijora, poate..rani, tulbura sau poate respinge.

Nu, nu iubirea respinge, caci iubirea nu respinge niciodata. Gandurile noastre despre iubire ne indeparteaza de ea. Gandurile noastre omenesti isi cresc picioare inalte pentru a fugi de iubire. Cu fiecare iritare, nefericire, judecata sau gand negativ, ne ducem mai departe de spatiul sacru al dragostei si aceasta-i alegerea noastra.

Cu fiecare bucurie si cu fiecare clipa de iertare, ne apropiem de dragoste si avem sansa extraordinara a renasterii noastre in acela care poate spune “te iubesc”.

Ar fi de dorit, ar fi de visat si ar fi de cautat in fiecare zi starea de a fi tu “iubitorul”, caci in trairea ta se piteste frumusetea si-n puterea ta de a iubi se gaseste fericirea dupa care alergi neincetat. In tine se afla ochiul frumos, ca si acela urat.

Prin ochiul tau vezi “barna” sau “floarea” altuia. Dar, orice ai vedea, orice ai descrie, orice ai spune nu faci decat sa descrii, sa vezi si sa spui..cine esti tu inlauntrul tău. Gura iti descrie inima si, fie ca vorbesti de bine ori de rau, tu descrii starea de constiinta din care vorbesti.

Daca spui si simti “te urasc”, are asta legatura cu cel pe care-l urasti? Nu, nu are. Desi asta crezi. Desi ai argumente sa crezi. Iţi spui cat este de rau, de vulgar, de absurd, fanatic, nechibzuit, obraznic sau prost ”subiectul” urii tale. Dar..il descrii din tine insuti. In tine s-a cuibarit perceptia urii.

Si aceasta este o stare de constiinta aflata la polul opus iubirii. De aceea poti fi frumos in dragostea ta, dar..niciodata in ura. Poti fi frumos in iertare, dar niciodata…in zbuciumul mintii tulburate.

Pentru un om este fireasca si tulburarea, dar sa nu ramai in ea mai mult decat ai ramane cu degetul intr-o balta murdara. Caci..de acolo nu vei putea simti “te iubesc” si nu vei gasi gandurile de dragoste pe care le visezi. Dintr-o balta “murdara” nu poti scoate apa buna de baut, cum dintr-o stare de spirit de “balta” nu ai cum sa simti si sa gandesti dragostea.

Cel ce spune “te iubesc” este fericitul si frumosul lumii. Caci atunci el descrie “lacasul” interior din care priveste obiectul iubit. De aceea nu ai un merit maret cand altul te iubeste, cat atunci cand tu insuti..iubesti.

Maria Timuc

2 thoughts on “Te iubesc

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s